Conjugación del verbo regular 'esposar' en español en Pretérito pluscuamperfecto de subjuntivo

 0    10 cartonașe    lipsă
descarcă mp3 printează joacă Testează-te
 
Întrebare español Răspuns español
yo [esposar]
1. persona singular, pretérito pluscuamperfecto 2, subjuntivo
începe să înveți
yo hubiese esposado
tú [esposar]
2. persona singular, pretérito pluscuamperfecto 2, subjuntivo
începe să înveți
tú hubieses esposado
él [esposar]
3. persona singular, pretérito pluscuamperfecto 2, subjuntivo
începe să înveți
él hubiese esposado
ella [esposar]
3. persona singular, pretérito pluscuamperfecto 2, subjuntivo
începe să înveți
ella hubiese esposado
Usted [esposar]
3. persona singular, pretérito pluscuamperfecto 2, subjuntivo
începe să înveți
Usted hubiese esposado
nosotros [esposar]
1. persona plural, pretérito pluscuamperfecto 2, subjuntivo
începe să înveți
nosotros hubiésemos esposado
vosotros [esposar]
2. persona plural, pretérito pluscuamperfecto 2, subjuntivo
începe să înveți
vosotros hubieseis esposado
ellos [esposar]
3. persona plural, pretérito pluscuamperfecto 2, subjuntivo
începe să înveți
ellos hubiesen esposado
ellas [esposar]
3. persona plural, pretérito pluscuamperfecto 2, subjuntivo
începe să înveți
ellas hubiesen esposado
Ustedes [esposar]
3. persona plural, pretérito pluscuamperfecto 2, subjuntivo
începe să înveți
Ustedes hubiesen esposado

Trebuie să te autentifici pentru a posta un comentariu.