dicționar italiană - română

italiano - limba română

abitudine în română:

1. obicei


Acest obicei datează din era Edo.
De obicei termin serviciul cam pe la 8 seara.

2. personalizat



alte cuvinte care încep cu "A"

abilità în română
abitante în română
abiti în română
abuso în română
accadere în română
accelerare în română

abitudine în alte dicționare

abitudine în arabă
abitudine în cehă
abitudine în germană
abitudine în engleză
abitudine în spaniolă
abitudine în franceză
abitudine în hindi
abitudine în indoneziană
abitudine în georgiană
abitudine în lituaniană
abitudine în olandeză
abitudine în norvegiană
abitudine în poloneză
abitudine în portugheză
abitudine în rusă
abitudine în slovacă
abitudine în suedeză
abitudine în turcă
abitudine în vietnameză
abitudine în chineză