dicționar română - italiană
- 
obicei în italiană:
1. abitudine
Era sua abitudine dopo cena fare una passeggiata.
Fumare è una cattiva abitudine.
Leggere libri è una mia abitudine.
alte cuvinte care încep cu "O"
oaspete în italianăobez în italiană
obezitate în italiană
obiceiuri în italiană
obiect în italiană
obiectiv în italiană
obicei în alte dicționare
obicei în arabăobicei în cehă
obicei în germană
obicei în engleză
obicei în spaniolă
obicei în franceză
obicei în hindi
obicei în indoneziană
obicei în georgiană
obicei în lituaniană
obicei în olandeză
obicei în norvegiană
obicei în poloneză
obicei în portugheză
obicei în rusă
obicei în slovacă
obicei în suedeză
obicei în turcă
obicei în vietnameză
obicei în chineză
