Întrebare |
Răspuns |
începe să înveți
|
|
|
|
|
începe să înveți
|
|
|
|
|
începe să înveți
|
|
|
|
|
începe să înveți
|
|
|
|
|
începe să înveți
|
|
|
|
|
începe să înveți
|
|
|
|
|
începe să înveți
|
|
|
|
|
Reforma Serwiusza Tuliusza începe să înveți
|
|
|
|
|
Wprowadzenie urządu trybuna ludowego, edyla plebejskiego i zgromadzenia plebejskiego începe să înveți
|
|
|
|
|
începe să înveți
|
|
|
|
|
începe să înveți
|
|
|
|
|
Bitwa pod Mylae (I wojna punicka) începe să înveți
|
|
|
|
|
Bitwa pod Eknomos (I wojna punicka) începe să înveți
|
|
|
|
|
Bitwy pod wyspami Egadzkimi (I wojna punicka) începe să înveți
|
|
|
|
|
începe să înveți
|
|
|
|
|
Bitwa pod Kannami (II wojna punicka) începe să înveți
|
|
|
|
|
începe să înveți
|
|
|
|
|
începe să înveți
|
|
149 - 146r. pne, Kartagina
|
|
|
începe să înveți
|
|
60r pne - Gajusz Juliusz Cezar, Gnejusz Pompejusz, Marek Krassus
|
|
|
începe să înveți
|
|
43r. pne - Oktawian, Marek Antoniusz, Marek Lepidus
|
|
|
bitwa pod Filippi (II triumwirat) începe să înveți
|
|
|
|
|
bitwa pod Akcjum (II triumwirat) începe să înveți
|
|
|
|
|
podbicie Galii (Juliusz Cezar) începe să înveți
|
|
|
|
|
Podbicie Brytanii (Juliusz Cezar) începe să înveți
|
|
|
|
|
Powstanie Wercyngetoryksa (Juliusz Cezar, Bitwa pod Alezją) începe să înveți
|
|
|
|
|
Bitwa pod Alezją (Juliusz Cezar) începe să înveți
|
|
|
|
|
Bitwa pod Farsalos (Juliusz Cezar) începe să înveți
|
|
|
|
|
începe să înveți
|
|
|
|
|
începe să înveți
|
|
Od 27r. ne do 284r. ne dzięki Oktawianowi Augustowu
|
|
|
începe să înveți
|
|
|
|
|
începe să înveți
|
|
|
|
|
Prześladowanie Dioklecjana începe să înveți
|
|
|
|
|
începe să înveți
|
|
Konstantyn Wielki i Licyniusz - 313r ne
|
|
|
Chrześcijaństwo religią panującą w Rzymie începe să înveți
|
|
Teodozjusz Wielki 392r ne
|
|
|
începe să înveți
|
|
Teodozjusz Wielki 395r ne, podział na wschód i zachód
|
|
|
începe să înveți
|
|
|
|
|
Bitwa pod Adrianopolem (Cesarstwo Zachodniorzymskie) începe să înveți
|
|
|
|
|
Zdobycie Rzymu przez Alaryka z Wizygotów începe să înveți
|
|
|
|
|
Wandalowie w Rzymie (zniszczenie Rzymu) începe să înveți
|
|
|
|
|
Bitwa na Polach Katalaunijskich începe să înveți
|
|
451r ne - Rzym (Aecjusz), Hunowie
|
|
|
Koniec Cesarstwa Zachodniorzymskiego începe să înveți
|
|
476r ne - wódz Odoaker odebrał tron Romulusowi Augustowi
|
|
|
Jakie reformy wprowadził Serwiusz Tuliusz? începe să înveți
|
|
podział państwa na 5 klas ze względu na majątek, zgromadzenie centurialne, obowiązkowa służba wojskowa
|
|
|
Co wprowadziło Prawo XII Tablic? începe să înveți
|
|
To pierwszy, spisany zbiór praw. Równość wobec prawa, kary, regulacje dotyczące rodzin
|
|
|
începe să înveți
|
|
system umocnień oddzielających i jednocześnie zabezpieczających granicę Imperium Romanum przed najazdem barbarzyńców
|
|
|
începe să înveți
|
|
279 r. p.n.e., zwycięstwo Pyrrusa. („Pyrrusowe zwycięstwo”)
|
|
|
Reformy Tyberiusza Grakchusa începe să înveți
|
|
133 p.n.e. trybuna ludowego (reforma rolna)
|
|
|
începe să înveți
|
|
123 p.n. e, trybuna ludowego (ustawa o rozdawnictwie zboża) i osiedlał osadników w koloniach. Przywódca popularów.
|
|
|
începe să înveți
|
|
73 -71 r. p.n.e. – największe powstanie niewolników w starożytnym Rzymie.
|
|
|
începe să înveți
|
|
Cesarz rzymski, Cesarz rzymski z II w., który pokonał Daków i przekształcił Dację w prowincję. Wyprawił się przeciwko Partom, dotarł do Zatoki Perskiej i utworzył trzy nowe prowincje: Armenię, Mezopotamię i Asyrię.
|
|
|
începe să înveți
|
|
Hannibal był wodzem Kartaginy, pokonał armię rzymską w bitwie pod Kannami i nad jeziorem Tranzymeoskim. Przegrał bitwę pod Zamą.
|
|
|
începe să înveți
|
|
który pokonał Hannibala w bitwie pod Zamą podczas II wojny punickiej
|
|
|
începe să înveți
|
|
Historyk z III w. p.n.e. spisał dzieje Rzymu
|
|
|
începe să înveți
|
|
Poeta rzymski, autor sielanek, twórca dzieł: „Ody”, „Satyry”, „Epody”
|
|
|
începe să înveți
|
|
Najwybitniejszy historyk rzymski z I/II w. Napisał „Roczniki” – dzieje Rzymu od założenia miasta do czasów Nerona oraz „Dzieje” – historia Rzymu za panowania cesarzy Domicjana i Wespazjana
|
|
|
începe să înveți
|
|
Historyk rzymski, napisał „Historię Rzymu od założenia miasta”
|
|
|
începe să înveți
|
|
Filozof rzymski z I w., który był przedstawicielem epikureizmu.
|
|
|
începe să înveți
|
|
Filozof rzymski z I w., który był stoikiem, autor ok. 200 dzieł filozoficznych.
|
|
|
republika (jako ustrój co to) începe să înveți
|
|
Forma ustroju paostwa, w którym najwyższe władze wybierane są na określony czas (kadencję) przez ogół obywateli.
|
|
|
pryncypat (jako ustrój co to) începe să înveți
|
|
Forma ustroju cesarstwa rzymskiego wprowadzona przez Oktawiana Augusta w 27 r.p.n.e., która obowiązywała do 284 r. Charakteryzowała się tym, iż zachowano republikaoskie urzędy i instytucje lecz cesarz skupiał w swym ręku najważniejsze z nich.
|
|
|
dominat (jako ustrój co to) începe să înveți
|
|
absolutnej władzy panującego cesarza i nadaniu mu cech boskości;
|
|
|
începe să înveți
|
|
brali udział obywatele służący w wojsku – najbogatsi. Wybierało najważniejszych u urzędników: konsulów, pretorów; podejmowało decyzje w sprawach wojny lub pokoju.
|
|
|
începe să înveți
|
|
Zgromadzenie wszystkich obywateli rzymskich bez względu na ich majątek. Uchwalało prawa, wybierało niższych urzędników, wybierało trybuna ludowego.
|
|
|
începe să înveți
|
|
Zgromadzenie kurii. Miało charakter religijny.
|
|
|
începe să înveți
|
|
Brali w nim udział jedynie plebejusze, głosowano według miejsca zamieszkania (tribus), wybierało trybuna ludowego i edylów plebejskich
|
|
|
începe să înveți
|
|
Urząd w republice rzymskiej wybierany przez plebejuszy w celu ochrony interesów tej warstwy społecznej
|
|
|
începe să înveți
|
|
Urząd nadzwyczajny, jedyny pełniony przez jedną osobę, powoływany w momencie bezpośredniego zagrożenia Rzymu na okres 6 miesięcy
|
|
|
începe să înveți
|
|
Konsulów było zawsze dwóch; powoływani byli na okres 1 roku. Posiadał imperium – czyli najwyższą władzę cywilną i wojskową
|
|
|
începe să înveți
|
|
Urzędnik sądowy w starożytnym Rzymie, przewodził sadom. Po zakooczeniu kadencji mógł zostad namiestnikiem mniej ważnych prowincji
|
|
|
începe să înveți
|
|
Urzędnicy (2), którzy ustalali listę senatorów, przeprowadzali spis obywateli, nadzorowali finanse paostwa. kadencja – 5 lat.
|
|
|
începe să înveți
|
|
Urzędnicy (2), do zadao których należało organizowanie igrzysk; dbali o porządek w mieście, prowadzili rozdawnictwo zboża, sprawowali nadzór nad targowiskami, miarami i wagami
|
|
|
începe să înveți
|
|
Urzędnik w starożytnym Rzymie (4), który zarządzał finansami państwa i armii.
|
|
|
începe să înveți
|
|
organ władzy w starożytnym Rzymie, 300 senatorów, dożywotnio, wg list sporządzonych przez cenzorów spośród byłych urzędników. Senat kierował polityką zagraniczną, kontrolował zgromadzenia, udzielał rad urzędnikom
|
|
|
începe să înveți
|
|
Stronnictwo polit. w II i I w. p.n.e., które reprezentowało interesy senatu i starych rodów arystokratycznych.
|
|
|
începe să înveți
|
|
Stronnictwo polityczne w II i I w. p.n.e. Reprezentowali interesy ekwitów, dążących do dalszych podbojów i chcących ograniczył rolę senatu.
|
|
|
începe să înveți
|
|
Jednostka administracyjna imperium rzymskiego – ziemie leżące poza Italią zarządzane przez namiestnika (prokonsula lub propretora). Obszar prowincji pokrywał się z obszarem podbitego i przyłączonego do imperium państwa.
|
|
|
începe să înveți
|
|
Pokój rzymski – pokój w tej części świata, którą opanowali Rzymianie; zaniechanie wojen domowych; pozwalał na rozwój prowincji.
|
|
|
începe să înveți
|
|
System rządów, czterech władców: dwóch starszych z tytułem augustów i dwóch młodszych z tytułem cezarów. (Cezar miał przejąd władzę po auguście i wybrał swego cezara)
|
|
|
începe să înveți
|
|
Warstwa społeczeostwa rzymskiego, wywodząca się od najstarszych rodów rzymskich; stara arystokracja rodowa.
|
|
|
începe să înveți
|
|
Większa częśd społeczeostwa rzymskiego nie wywodząca się z najstarszych rodów o zróżnicowanej pozycji majątkowej. Początkowo nie miała praw politycznych
|
|
|
începe să înveți
|
|
Warstwa społeczna, która powstała z połączenia patrycjuszy i plebejuszy. Byli właścicielami latyfundiów, piastowali godności senatorskie i urzędy.
|
|
|
începe să înveți
|
|
Inaczej jeźdźcy; służyli w centuriach jazdy = arystokracja finansowa. Bogaci przedsiębiorcy
|
|
|
începe să înveți
|
|
Obywatele rzymscy, którzy utracili swoją ziemie na skutek wojny bądź bankructwa. Zamieszkiwali Rzym. Mieli pełne prawa obywatelskie lecz nie mieli z czego się utrzymad
|
|
|
începe să înveți
|
|
Drobni dzierżawcy, którzy pracowali na roli; dzierżawili ziemie od właściciela i w zamian za to płacili czynsz dzierżawny
|
|
|
începe să înveți
|
|
Jednostka armii rzymskiej składająca się z 30 manipułów czyli 3000 ciężkozbrojnych piechurów, 1200 lekkozbrojnych, 300 jeźdźców oraz rzemieślników. Legion był samowystarczalny. Dwa legiony składały się na armię
|
|
|
începe să înveți
|
|
Podstawowa jednostka w armii rzymskiej. Początkowo 100 ludzi, a później liczbę ludzi zmniejszono.
|
|
|